Căutare în site

Resursele turistice antropice reprezintă creaţia umană şi sunt rodul eforturilor tehnice, economice şi culturale îmbinate într-un mod armonios cu natura.
 
 
 
Cetatea Soroca
 
Anul fondării: 1543
Tipologia: Monument de arhitectură şi istorie
Amplasare: or. Soroca, parcul « Petru Rareş »
Date de contact: 0 (230) 2 22 64, GSM: 069323734
 
   Cetatea Soroca se găseşte în centrul oraşului Soroca. În perioada medievală Cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Ea a fost construită din lemn la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi (cetate mică din lemn şi pământ). Cetatea Soroca a fost atestată documentar la 12 iulie 1499 pe vremea lui Ştefan cel Mare. În anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareş, cetatea a fost reconstruită din piatră. Ea este rotundă cu diametrul de 37,5 m şi cuprinde 5 bastioane (turnuri) egal depărtate între ele. Fortăreaţa este unicul monument medieval din Moldova.
     Prin implimentarea proiectului transfrontalier lansat în luna mai a anului 2012 ” Bijuterii medievale: Cetăţile Suceava-Hotin-Soroca”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun ENPI CBC România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Consiliul Raional Soroca a reuşit să restaureze parţial Cetatea Soroca, să aducă merloanele şi curtinele la cota finală şi să monteze acoperişil şi şendrila pe 5 turnuri, să repare drumul de acces spre Cetate, să construiască 14 gherete pentru comercializarea obiectelor de artă populară, să amenajeze 2 parcuri din preajma Cetăţii.
     Zeci de ani această capodoperă arhitectonică a Republicii Moldova, atrage anual prin misterul ei mii de turişti.
Legendă. Există o legendă veche despre Barza albă a cetăţii Sorocăi, în care se spune că pe timpul unui îndelung asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometaţi ai cetăţii salvîndu-le astfel viaţa şi dăruindu-le biruinţă.
 
 
 
 
 
Lumânarea Recunoştinţei
 
Anul fondării: 27 martie 2004
Tipologia: Monument de arhitectură
Amplasare: or. Soroca, Dealul Bechir
   Pe cel mai depărtat de oraş povârniş al Dealului Bechir, la începutul anilor 2000, a fost înălţat un monument de piatră în forma unei lumânări, care a primit denumirea de monumentul lui “Badea Mior”. Ideea şi denumirea monumentului aparţine scriitorului Ion Druţă, care a copilărit şi a învăţat pe meleagurile Sorocii şi care a cântat acest ţinut în multe din operele sale.
     La 27 martie 2004 are loc inaugurarea monumentului Lumânarea Recunoştinţei. Aici se întâlnesc două stihii: cea a naturii şi cea a istoriei. Lumânarea Recunoştinţei, crescând din adâncurile trecutului nostru, reprezintă un omagiu tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în paleta policromă a civilizaţiei umane. Ea simbolizează speranţa noastră, ne luminează calea spre viitor, calea ce poate fi parcursă numai prin munca creatoare, prin puterea binelui.
     Lumânarea Recunoştinţei ridicată pe sânca, deasupra Nistrului, este cea mai importantă zidire în istoria modernă a Moldovei, construită în 2003-2004, are înălţimea de 29,5 m. De la apele Nistrului, duc spre ea cele 647 de trepte. Este un omagiu adus marelui poet anonim, autorul baladei “Mioriţa”
     În interiorul monumentului se află o mică capelă, unde credincioşii se pot ruga. De pe platforma de observaţie a monumentului în formă de lumânare se deschide o privelişte de neuitat asupra oraşului, a cetăţii şi a râului Nistru.
 
 
 
Dealul Romilor
 
     Dealul Romilor este considerat „capitala neoficială a romilor”, turiştii sunt încântaţi de priveliştea oferită de casele etnicilor romi. Pe singura ridicătură  importantă din oraş, ţiganii au reuşit să ridice, în doar câţiva ani, un megalit de construcţii tipice acestei etnii, dar care contrastează vizibil cu tot ceea ce se află în jur, inclusiv cu cetatea lui Ştefan cel Mare. Casele respective reprezintă adevărate fortăreţe impozante, cu două sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmură, materiale scumpe din import, termopane, străjuite din statui uriaşe, reprezentând imitaţii de animale sălbatice. La fiecare intrare găsim coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijină balcoanele de la etajele superioare. Este un punct de atracţie turistică a oraşului Soroca.
 
 
Arcul Geodezic „Struve” din s. Rudi
 
 
     Arcul Geodezic „Struve” este o reţea formată din 265 de puncte de observaţie, reprezentate prin cuburi de piatră cu latura de doi metri, dispuşi pe o traiectorie relativă între Hammerfest (Norvegia) și Necrasovca-Veche (Ucraina). Această reţea a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereştri, formei, dimensiunii. Arcul geodezic Struve, în decursul a 40 ani, între 1816–1855, a suferit modificări. Acum acest arc măsoară 2.820 kilometri, numără 34 puncte de observaţie, incluse în patrimoniul UNESCO. 
     În total aceste puncte sunt situate în 10 ţări:Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova. Măsurările asupra Pământului, efectuate de Struve prin intermediul acestor puncte geodezice, s-au dovedit a fi realizate cu o mare exactitate.
     Pe teritoriul Republicii Moldova au fost stabilite 27 asemenea puncte. Punctul geodezic Rudi din componenţa Arcului Geodezic Rudi a fost creat şi măsurat în anul 1848. Acesta a fost identificat în teren în luna august 2003 de către militarii Serviciului Topografic al Armatei Naţionale la iniţiativa UNESCO. Arcul Geodezic Struve din s. Rudi este, deocamdată, unicul monument din Republica Moldova inclus în iunie 2005 în lista patrimoniului mondial UNESCO. Înscrierea în listă confirmă valoarea universală excepţională care merită a fi protejată pentru beneficial umanităţii.
 
 
Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca
 
Adresa: or. Soroca, str. Independenţei, 68
Date de contact: 0 (230) 2 22 64
Program: L-V- 8-17,S-D-zi liberă
 
     Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca a fost fondat la 13 mai 1907 de către membrii Societăţii Cercetătorilor Văii Nistrului, dispune de două clădiri pentru lucrul expoziţional. În anul 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost distrus. În anul 1959 autorităţile publice locale de comun cu Ministerul Culturii au decis reînfiinţarea muzeului. În anul 1999 administraţia publică locală a decis să transmită actuala clădire în posesia muzeului de istorie şi etnografie.
  Colecţiile muzeului la moment conţine circa 30 mii de articole, cele mai interesante fiind obiectele descoperite în timpul săpăturilor arheologice în cetatea Soroca, Trifăuţi şi Vărvăreuca.
Colecţia muzeului de asemenea este completată cu exponate care atestă vechimea şi tradiţiile acestor meleaguri: mobilier de epocă, ţesături, împletituri, ceramică şi port popular, documente, vestigii etc. În cadrul muzeului sunt expuse materiale ale investigaţiilor arheologice din cetatea medievală, care ilustrează istoria, cultura şi natura ţinutului cu scopul de a cultiva şi forma spiritul patriotic şi estetic al vizitatorilor muzeului. În componenţa Muzeului de Istorie şi Etnografie intră: Cetatea Soroca şi Lumânarea Recunoştinţei.
 
 
 
Muzeul de Istorie şi Etnografiea din satul Cosăuţi
 
Adresa: s. Cosăuţi
Date de contact: 0 (230) 61 7 13
 
     Muzeul de Istorie şi Etnografie este amplasat în prima şcoală laică din satul Cosăuţi construită în 1896. În 1965 pedagogul  de geografie Iacob Popov înfiinţează muzeul şcolar  de studiere a ţinutului natal în şcoala veche.
     Din 1975  director devine Vasile Ciobanu, ca iniţiator şi fondator. Iar în 1985 se dă în exploatare clădirea nouă a şcolii. Aici Vasile Ciobanu vernisează expoziţii cu un număr mai mare de exponate, colectate de la oamenii din sat sau depistate la săpăturile arheologice efectuate în apropierea satului Cosăuţi.
     Muzeul  în prezent, enumeră la  6947 de exponate concentrate în secţiile: arheologie, geologie, etnografie, agricultură, înfrăţiţi cu piatra, pe urmele războiului, învăţământul, cultura şi numismatica.
     Datorită comunităţii, APL de nivelul I şi II, muzeul a devenit un centru de cultură, de educaţie şi un complex cu multiplele obiecte excursioniste din localitate, devenind atractiv pentru dezvoltarea turismului rural.