Căutare în site

Iarmarocul „Produs de Soroca” și Festivalul „Victor Postolachi” (2019)

Iarmarocului „Produs de Soroca” și Festivalului „Victor Postolachi”.

Mai Mult

Înfrățirea raionului Soroca cu județul Bacău

Evenimentul a avut loc în Sala de Protocol a Consiliului Raional Soroca.

 Pedagogul anului




Finala Concursului
,,Pedagogul Anului"
Mai Mult

 Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Mărului bate la ușă

La data de 15.09.2019 va avea loc Festivalul Mărului ediția a IX-a

Resursele turistice antropice reprezintă creaţia umană şi sunt rodul eforturilor tehnice, economice şi culturale îmbinate într-un mod armonios cu natura.

Cetatea Soroca
Anul fondării: 1543
Tipologia: Monument de arhitectură şi istorie
Amplasare: mun. Soroca, parcul « Petru Rareş »
Date de contact: 0 (230) 2 22 64, GSM: 069323734

Cetatea Soroca activează în perioada de la 15 aprilie până la 15 octombrie
Miercuri – Duminică  de la 9.00 – 13.00 şi 14.00-18.00  pauza de masă  13.00 – 14.00  
Zile de odihnă : Luni şi marţi
În perioada 20 mai -10 iunie Cetatea Soroca lucrează fără zile de odihnă

Cetatea Soroca se găseşte în centrul municipiului Soroca. În perioada medievală Cetatea Soroca făcea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Ea a fost construită din lemn la trecătoarea peste Nistru pe locul unor fortificaţii mai vechi (cetate mică din lemn şi pământ). Cetatea Soroca a fost atestată documentar la 12 iulie 1499 pe vremea lui Ştefan cel Mare. În anii 1543-1546, în timpul domniei lui Petru Rareş, cetatea a fost reconstruită din piatră. Ea este rotundă cu diametrul de 37,5 m şi cuprinde 5 bastioane (turnuri) egal depărtate între ele. Fortăreaţa este unicul monument medieval din Moldova.
Prin implimentarea proiectului transfrontalier lansat în luna mai a anului 2012 ” Bijuterii medievale: Cetăţile Suceava-Hotin-Soroca”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun ENPI CBC România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Consiliul Raional Soroca a reuşit să restaureze parţial Cetatea Soroca, să aducă merloanele şi curtinele la cota finală, să monteze acoperişil şi şendrila pe 5 turnuri, să repare drumul de acces spre Cetate, să construiască 14 gherete pentru comercializarea obiectelor de artă populară, să amenajeze 2 parcuri din preajma Cetăţii. 
Zeci de ani această capodoperă arhitectonică a Republicii Moldova, atrage anual prin misterul ei mii de turişti.
Legendă. Există o legendă veche despre Barza albă a cetăţii Sorocăi, în care se spune că pe timpul unui îndelung asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometaţi ai cetăţii salvîndu-le astfel viaţa şi dăruindu-le biruinţă.



Lumânarea Recunoştinţei
Anul fondării: 27 martie 2004
Tipologia : Monument de arhitectură
Amplasare: mun. Soroca, Dealul Bechir

La începutul anilor 2000, a fost înălţat un monument de piatră în forma unei lumânări, care a primit denumirea de monumentul lui “Badea Mior”. Ideea şi denumirea monumentului aparţine scriitorului Ion Druţă, care a copilărit şi a învăţat pe meleagurile Sorocii şi care a cântat acest ţinut în multe din operele sale.
La 27 martie 2004 are loc inaugurarea monumentului Lumânarea Recunoştinţei. Aici se întâlnesc două stihii: cea a naturii şi cea a istoriei. Lumânarea Recunoştinţei, crescând din adâncurile trecutului nostru, reprezintă un omagiu tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în paleta policromă a civilizaţiei umane. Ea simbolizează speranţa noastră, ne luminează calea spre viitor, calea ce poate fi parcursă numai prin munca creatoare, prin puterea binelui.
 Lumânarea Recunoştinţei ridicată pe sânca, deasupra Nistrului, este cea mai importantă zidire în istoria modernă a Moldovei, construită în 2003-2004, are înălţimea de 29,5 m. De la apele Nistrului, duc spre ea cele 647 de trepte. Este un omagiu adus marelui poet anonim, autorul baladei “Mioriţa”
În interiorul monumentului se află o mică capelă, unde credincioşii se pot ruga. De pe platforma de observaţie a monumentului în formă de lumânare se deschide o privelişte de neuitat asupra oraşului, a cetăţii şi a râului Nistru.





Dealul Romilor

Dealul Ţiganilor este considerat „capitala neoficială a romilor”, turiştii sunt încântaţi de priveliştea oferită de casele etnicilor romi. Pe singura ridicătură  importantă din Soroca, ţiganii au reuşit să ridice, în doar câţiva ani, un megalit de construcţii tipice acestei etnii, dar care contrastează vizibil cu tot ceea ce se află în jur, inclusiv cu cetatea lui Ştefan cel Mare. Casele respective reprezintă adevărate fortăreţe impozante, cu două sau trei etaje, uneori chiar mai mult, din granit, marmură, materiale scumpe din import, termopane, străjuite din statui uriaşe, reprezentând imitaţii de animale sălbatice. La fiecare intrare găsim coloane cilindrice, cu basoreliefuri, sprijină balcoanele de la etajele superioare. Este un punct de atracţie turistică a municipiului Soroca.




Arcul Geodezic „Struve” din s. Rudi

Arcul Geodezic „Struve” este o reţea formată din 265 de puncte de observaţie, reprezentate prin cuburi de piatră cu latura de doi metri, dispuşi pe o traiectorie relativă între Hammerfest (Norvegia) și Necrasovca-Veche (Ucraina). Această reţea a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereştri, formei, dimensiunii. Arcul geodezic Struve, în decursul a 40 ani, între 1816–1855, a suferit modificări. Acum acest arc măsoară 2.820 kilometri, numără 34 puncte de observaţie, incluse în patrimoniul UNESCO. 
În total aceste puncte sunt situate în 10 ţări:Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova. Măsurările asupra Pământului, efectuate de Struve prin intermediul acestor puncte geodezice, s-au dovedit a fi realizate cu o mare exactitate.
Pe teritoriul Republicii Moldova au fost stabilite 27 asemenea puncte. Punctul geodezic Rudi din componenţa Arcului Geodezic Rudi a fost creat şi măsurat în anul 1848. Acesta a fost identificat în teren în luna august 2003 de către militarii Serviciului Topografic al Armatei Naţionale la iniţiativa UNESCO. Arcul Geodezic Struve din s. Rudi este, deocamdată, unicul monument din Republica Moldova inclus în iunie 2005 în lista patrimoniului mondial UNESCO. Înscrierea în listă confirmă valoarea universală excepţională care merită a fi protejată pentru beneficial umanităţii.




Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca
Adresa: mun. Soroca, str. Independenţei, 68

Date de contact: 0 (230) 2 22 64
Program: L-V- 8-17
              S-D-zi liberă
Taxa de intrare:  Copii – 5 lei
                         Adulţi – 10 lei

 Muzeul de Istorie şi Etnografie Soroca a fost fondat la 13 mai 1907 de către membrii Societăţii Cercetătorilor Văii Nistrului, dispune de două clădiri pentru lucrul expoziţional. În anul 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, muzeul a fost distrus. În anul 1959 autorităţile publice locale de comun cu Ministerul Culturii au decis reânfiinţarea muzeului. În anul 1999 administraţia publică locală a decis să transmită actuala clădire în posesia muzeului de istorie şi etnografie.
Colecţiile muzeului la moment conţin circa 30 mii de articole, cele mai interesante fiind obiectele descoperite în timpul săpăturilor arheologice în cetatea Soroca, Trifăuţi şi Vărvăreuca.
Colecţia muzeului de asemenea este completată cu exponate care atestă vechimea şi tradiţiile acestor meleaguri: mobilier de epocă, ţesături, împletituri, ceramică şi port popular, documente, vestigii etc. În cadrul muzeului sunt expuse materiale ale investigaţiilor arheologice din cetatea medievală, care ilustrează istoria, cultura şi natura ţinutului cu scopul de a cultiva şi forma spiritul patriotic şi estetic al vizitatorilor muzeului. În componenţa Muzeului de Istorie şi Etnografie intră: Cetatea Soroca şi Lumânarea Recunoştinţei.

Muzeul de Istorie şi Etnografiea din satul Cosăuţi
Adresa: s. Cosăuţi

Date de contact: 0 (230) 61 7 13 
                         069509172

Program: L-V- 8-17      pauza de masă 13.00-14.00 
              S-D-zi liberă
Taxa de intrare:  Copii – 1 lei
                         Adulţi – 2 lei

Muzeul de Istorie şi Etnografie este amplasat în prima şcoală laică din satul Cosăuţi construită în 1896. În 1965 pedagogul  de geografie Iacob Popov înfiinţează muzeul şcolar  de studiere a ţinutului natal în şcoala veche.
Din 1975  director devine Vasile Ciobanu, ca iniţiator şi fondator. Iar în 1985 se dă în exploatare clădirea nouă a şcolii. Aici Vasile Ciobanu vernisează expoziţii cu un număr mai mare de exponate, colectate de la oamenii din sat sau depistate la săpăturile arheologice efectuate în apropierea satului Cosăuţi.
Muzeul  în prezent, enumeră la  6947 de exponate concentrate în secţiile: arheologie, geologie, etnografie, agricultură, înfrăţiţi cu piatra, pe urmele războiului, învăţământul, cultura şi numismatica.
Datorită comunităţii, APL de nivelul I şi II, muzeul a devenit un centru de cultură, de educaţie şi un complex cu multiplele obiecte excursioniste din localitate, devenind atractiv pentru dezvoltarea turismului rural.





 

Lista Monumentelor ocrotite de stat din Raionul Soroca

 

    Originalitatea fiecărui popor se caracterizează prin potenţialul creator, care îşi găseşte expresia în cultura materială şi spirituală. Un loc aparte în această cultură îl ocupă meşteşugurile populare.
   În raion  îşi desfăşoară activitatea -275 meşteri populari, 15 meşteri  populari sunt Membri ai Uniunii Meşterilor Populari din Moldova, 4 deţin titlul de „Meşter –Faur”.Patru  Centre  de meşteşuguri artistice  cu titlul” model” instruiesc tineri ,dezvoltă  arta tradiţională,o  promovează în rîndurile copiilor şi tineretului în domeniul împletitului din fibre vegetale, confecţionarea costumelor naţionale, croşetare, ţesut artistic. 
Centrul de meşteşuguri „Fantezie”, confecţionarea costumelor naţionale s. Vădeni
Conducător: Simion Lungu 
Tel. 0230 49335


Centrul de meşteşuguri, „Croşeta fermecată” croşetare s. Văsilcău
Conducător: Prepeliţă Ludmila
Tel. 0230 48272


Centrul de meşteşuguri „Sălcioara”, împletit din fibre vegetale s. Rubleniţa
Conducător: Lidia Manea
Tel. 0230 50026



Centrul de meşteşuguri „Meşteriţa”, ţesut artistic s. Căinarii-vechi
Conducător: Nina Manea
Tel. 0230 75 1 65


Laborator în aer liber cioplitul în piatră -  Î.I „Ion Lozan” s. Cosăuţi,
Aici  turiştii pot să încerce să  mânuiască acest meşteşug.
Tel.0 23061270

 

Activităţi culturale -  2019

Nr.

Denumirea deplină a evenimentului

Data desfăşurării

Locul desfăşurării

Organizatori

1.

Ziua Naţională a Culturii

18 ianuarie

mun. Soroca             

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

2.

Eminesciana-2019” - depunere de flori

15 ianuarie

mun. Soroca

Parcul M. Eminescu

Secţia Cultură şi Turism

3.

Gala Lucrătorilor din Cultură

Luna februarie

mun. Soroca             

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

4.

„A căzut o stea”

Depunere de flori

14 februarie

mun. Soroca

Parcul M. Eminescu

Secţia Cultură şi Turism

5.

Dragobete-sărută fete” – Concurs  raional al tinerilor indrăgostiţi

24 februarie

mun.. Soroca

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

6.

Festivalul Internaţional „Mărţişor 2019”

1-10 martie

 

mun. Soroca       

    Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

7.

Festivalul de teatru

”Rampa nistreană”

27  martie

mun. Soroca

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

8.

Festivalul Epigramiştilor “O cetate nu-I pe roate”

1 aprilie

mun. Soroca

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

9.

Concursul tinerilor interpreţi „Tinere Talente”,

ed. a IX-a

Luna aprilie

mun. Soroca

   Şcoala de Arte „E. Coca”

Secţia Cultură şi Turism

10.

 

Ziua Mondială a Dansului

 

29  aprilie

mun. Soroca

Palatul de Cultură

 

Secţia Cultură şi Turism

11.

Festivalul-concurs de muzică sacră „Cu noi este Dumnezeu”  cu organizarea expoziţiei meşterilor populari  de ouă încondeiate, icoane. Ediţia a XXIV-a

30 aprilie

mun.Soroca

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

Protopopiatul Soroca

12.

Festival-concurs de folclor păstoresc “Pe-un picior de plai”, ed. X-a

Luna mai

s. Căinarii Vechi

r-nul Soroca

CNCPPCI

Secţia Cultură şi Turism Soroca

Primăria Comunei Căinarii Vechi

13.

Ziua Europei

8 mai

mun.Soroca

Piaţa  Libertăţii

Secţia Cultură şi Turism

14.

Ziua Victoriei

9 mai

mun.Soroca

Piaţa  Libertăţii

Secţia Cultură şi Turism

  15.

« Noaptea Muzeelor « 

19 mai

mun.Soroca

Cetatea Soroca

Secţia Cultură şi Turism Soroca

  16.

  Festivalul-concurs   Trandafir de pe cetate

„ Ediţia a VI-a

 

luna iunie

mun.Soroca

        Cetatea Soroca

Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial

Secţia Cultură şi Turism

17.

Spectacol de muzică şi poezie „Eminesciana”

15 iunie

mun. Soroca

parcul M. Eminescu

Secţia Cultură şi Turism

18.

Ziua Naţională a Portului Popular

 

luna iunie

mun. Soroca

 

Secţia Cultură şi Turism

19.

1.      5

 Comemorarea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt  Ştefan cel Mare de veghe în Cetatea Soroca

 

 

 

2 iulie

 

mun. Soroca

        Cetatea Soroca

 

Secţia Cultură şi Turism

20.

Sărbătoarea Naţională  Ziua Independenţei

27 august

mun. Soroca

Piaţa  Libertăţii

Secţia Cultură şi Turism

 

 

21.

Sărbătoarea Naţională „Limba noastră”- spectacol de muzică şi poezie, expoziţia meşterilor populari

31 august

mun. Soroca

Piaţa  Libertăţii

Secţia Cultură şi Turism

 

  22.

Festivalul Covorului, ed. I-a

septembrie

s. Bădiceni

r-nul Soroca

Secţia Cultură şi Turism Primăria Comunei Bădiceni

  23.

Festivalul etniilor „Unitate prin diversitate”

Ediţia a XVIII-a

septembrie

mun. Soroca

Parcul Ion şi Doina Aldea-Teodorovici

Secţia Cultură şi Turism

24.

Festivalul Naţional al Mărului

Ediţia a IX-a

luna septembrie

mun. Soroca

Piaţa Libertăţii

 

Consiliul Raional Soroca

Secţia Cultură şi Turism

 

25.

Festivalul de Dansuri de Gală “Valurile Nistrului”

Luna octombrie

mun.Soroca

Palatul de Cultură

Consiliul Raional Soroca

Secţia Cultură şi Turism

26.

  Festivalul –concurs  de muzică populară “Victor Postolachi”, ediţia a VI-a

Luna noiembrie

mun.Soroca

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

 

27.

Ziua Agricultorului, Ultimul snop

Luna noiembrie

mun.Soroca

Palatul de Cultură

Secţia Cultură şi Turism

Direcţia Agricultură şi Alimentaţie

28.

”Festivalul  obiceiurilor şi datinelor de iarnă „V-am ura, v-am tot ura”  din cadrul ”Iarmarocului de Crăciun”

Ed. a X-a

25 decembrie

mun. Soroca

Piaţa Libertăţii

 

Secţia Cultură şi Turism

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Subcategorii